Clara Cosmineanu

Vizita de lucru la Moscova (iulie 1988)

Documentul de fata ar putea fi, metaforic vorbind, o dovada graitoare a rupturii dintre doua lumi, dintre doua sisteme care plecasera de la acelasi trunchi si care percepeau lumea înconjuratoare în mod total diferit. Sistemul sovietic încerca sa se adapteze, recurgea la reforme si transparenta, în ideea pluralismului politic si a drepturilor omului, pe când cel românesc se afunda tot mai adânc în prapastia în care îl aruncasera tocmai reformele sovietice si obtuzitatea conducatorilor lui.

În 1988 Ceausescu nu mai putea întelege, sau daca o facea, nu mai putea actiona altfel, ca nu mai era „copilul rebel” al politicii internationale, liderul care media conflicte endemice sau care trata de pe pozitii egale cu marile nume ale scenei politice. Încurajarea continua pe care a primit-o din partea S.U.A. si a Occidentului european, din 1968 pâna în 1985, l-au facut sa se convinga de propria valoare, ignorând orice semnal de alarma.

Aparitia pe scena politica a lui Mihail Gorbaciov, un lider tânar, stralucitor si, mai ales, reformator, creeaza o ruptura vizibila între Moscova si Bucuresti. Lipsit complet de cultura politica, Ceausescu nu întelegea ca sistemul socialist mergea spre prapastie, dezbaterile de idei fiind o imposibilitate în cadrul acestuia. Dogmatismul si osificarea regimului românesc erau totale în anii 1988-1989. Vizita activistilor români la Moscova, din iulie 1988, dezvaluie o societate în plina euforie, euforia discutiilor, a ideilor exprimate liber, chiar daca, înca, utopice.

Tonul documentului este impartial, abstract. Acest ton poate demonstra ori crasa incultura politica, incapacitatea de a întelege sensul alternativei, sau, doar, un ton diplomatic, lipsit de pericol sub care se ascundea o revelatie.

Am gasit documentul, redat mai jos, la Arhivele Militare Române, Fond C.C. al P.C.R., Rola AS1 1311, Cadrele 397-401, fiind datat 23 iulie 1988:

Raport referitor la schimbul de experienta efectuat de o delegatie de activisti ai P.C.R. în U.R.S.S. în domeniul politicii de cadre

În perioada 13-20 iulie 1988, un colectiv de activisti ai P.C.R. a facut în schimb de experienta în U.R.S.S., pe probleme de selectionare, pregatire si promovare a cadrelor.

Cu acest prilej, în conformitate cu tematica, s-au purtat discutii la C.C. P.C.U.S., Sectia muncii organizatorice de partid, în prezenta tovarasului N.A. Zolotariov, adjunct sef de sectie, la Academia de Stiinte Social-Politice de pe lânga C.C. P.C.U.S. în prezenta tovarasului B.S. Popov, prorector.

Potrivit programului, timp de trei zile, delegatia a fost în regiunea Novgorod unde s-au purtat discutii la Comitetul regional, problemele fiind prezentate de primul secretar, la un comitet raional, o întreprindere de aparataj electronic, o întreprindere de portelan, o întreprindere agricola de stat si la un raion satesc din regiunea Novgorod.

Revenita la Moscova, delegatia a avut convorbiri la redactia ziarului Pravda cu un redactor sef si cu redactorul sef adjunct de la redactia Viata de partid, la un raion din regiunea Moscova, la o întreprindere de confectii metalice si la o întreprindere agricola de stat.

În aceasta perioada, s-au vizitat unele muzee, expozitii si s-a participat la doua programe cultural - folclorice.

În discutiile purtate, la C.C. P.C.U.S., Sectia muncii organizatorice de partid, tovarasul N.A. Zolotariov s-a oprit asupra urmatoarelor aspecte: problema principala a activitatii partidului este „perestroika”, aceasta însemnând practic reorganizarea tuturor sectoarelor de activitate, o reînnoire revolutionara a societatii.

În reorganizare un loc important îl ocupa hotarîrile adoptate de Conferinta Nationala, iar programul de aplicare a reorganizarii îl va stabili plenara C.C. P.C.U.S., care va avea loc la sfîrsitul lui iulie a.c.

Se va realiza o despartire a activitatii de partid de cea de stat, desfiintîndu-se sectiile de la partid si trecerea activitatii acestora în atributiile sovietelor. În mai multe rînduri s-a facut afirmatia ca sovietele nu sunt implicate în activitatea economica, a scazut simtul de raspundere al cadrelor din conducerea acestor organisme, si-au facut loc puternice aspecte de formalism si birocratie, izolarea lor de masele de oameni ai muncii. Pentru înlaturarea acestui sistem s-a stabilit ca primii secretari ai comitetelor regionale, raionale sa îndeplineasca si functia de presedinte al sovietului respectiv.

La toate nivelele unde am purtat discutii, s-a afirmat ca partidul este preocupat pentru democratizarea muncii de partid, economice si sociale în sensul ca poporul sa participe la dezbaterea si adoptarea hotarîrilor care se vor lua.

Referindu-se la interesul pe care l-au manifestat delegatii la Conferinta Nationala, au aratat ca s-au înscris la discutii 360 si au luat cuvîntul 60 de delegati. Problemele critice ridicate de cei care au vorbit în plen si în comisii sunt cuprinse într-un material care însumeaza 1.200 pagini. S-a afirmat ca sunt cazuri cînd în presa se întâlnesc si alte pareri care nu corespund hotarârilor adoptate de Conferinta Nationala, însa partidul si poporul merg în directia hotarîrilor adoptate de Conferinta.

În presa s-au facut afirmatii ca democratia a ajuns la un asemenea nivel de dezvoltare, încît s-a cerut sa se organizeze si un al doilea partid. Tot în presa s-a cerut ca partidul sa nu mai amestece în treburile sovietelor si prin aceasta sa se realizeze o democratie mai larga, sa se dea întreaga putere în mîna sovietelor, a poporului.

La discutia purtata la redactia ziarului Pravda s-a afirmat ca este de actualitate lozinca leninista: „toata puterea în mîna sovietelor”.

Se intentioneaza ca la soviete sa se organizeze un prezidiu din care sa nu faca parte deputati, prezidiile urmînd a fi organe executive, care sa aplice ceea ce au hotarît deputatii, sa fie supuse controlului deputatilor si poporului.



Se asteapta ca în curînd sa se faca o restructurare a aparatului de partid în sensul reducerii lui substantiale. Mentionam ca aceasta problema a creat o nesiguranta în rîndul activului de partid, multi dintre ei spunînd deschis ca nu stiu unde vor lucra în viitor. De asemenea, au afirmat ca s-a procedat gresit promovînd în aparatul de partid, multi specialisti cu pregatire superioara si au neglijat atragerea în aparatul de partid a cadrelor din rîndul muncitorilor.

În discutii se insista pe o schimbare radicala a politicii de cadre care urmareste sa capete un caracter profund democratic si, asa cum mai multi interlocutori au afirmat, poporul va trebui sa hotarasca promovarea cadrelor.

Mentionam însa ca nu au putut sa prezinte cum se va realiza practic aceasta dorinta. În prezent nu dispun de o Hotarîre de partid sau lege care sa reglementeze politica de cadre în toate sectoarele de activitate. Fac numai afirmatii ca politica de cadre a fost birocratica, necontrolata de popor, însa nu pot prezenta concret cum va fi în viitor; se asteapta plenara C.C. P.C.U.S. din iulie a.c. care va da orientari si în acest domeniu.

S-au facut si afirmatii ca nomenclatura de partid este o notiune depasita, constituirea rezervei de cadre este o activitate birocratica, însa nu au putut sa prezinte cum se va proceda în mod practic în viitor. Se afirma peste tot ca poporul va hotarî în problemele de cadre. În aceasta directie unii activisti cu care s-au purtat discutii, au avansat si ideea ca în cazul promovarii unor persoane în functiile de prim-secretar de regiune, raion, director sau alte functii, se va merge pe mai multe propuneri în plenarele de partid, în adunarile oamenilor muncii si numai acolo se va hotarî cine este cel mai bun. În legatura cu aceste afirmatii am întrebat cum va conduce totusi partidul activitatea de selectionare, pregatire si promovare a cadrelor.

Trebuie mentionat ca, dupa cum am constatat, în prezent promovarea cadrelor sa se faca de catre organizatiile de partid fara nici o discutie prealabila sau cu prezentarea de mai multi candidati.

S-a afirmat si ideea ca, în viitor, vor sa conduca activitatea economica numai prin legi, urmarind ca în felul acesta sa se înlature subiectivismul si amestecul organelor de partid; Sovietul Suprem sa devina un organ legislativ, ceea ce nu este în prezent.

Se sustine ca, la viitoarele adunari de dari de seama si alegerile organelor de partid, se va merge pe mai multi candidati dînd posibilitatea comunistilor sa aleaga pe cei mai buni.

La Academia de Stiinte Sociale, prorectorul a insistat în mod deosebit pe sarcinile pe care le are Academia în pregatirea cadrelor, pentru unele tari socialiste (R.D.G., R.P. Polona, R.P. Bulgara, R.S. Cehoslovaca, si altele).

Referindu-se la tara noastra, au afirmat ca au o buna colaborare cu Academia de Studii Social-Politice pe probleme de: informatii, simpozioane, dezbateri teoretice. Si la Academie s-a afirmat ca se afla în perioada restructurarii, însa nu au putut sa prezinte ce masuri concrete se vor lua.

Mentionam, ca în majoritatea discutiilor purtate, la diferite nivele, s-a facut afirmatia ca „perestroica” va duce la înlaturarea practicilor demagogice din munca de partid, de stat si economica, a superficialitatii, formalismului, iar cadrele la toate nivelele vor fi supuse controlului oamenilor muncii si vor raspunde în fata acestora de activitatea pe care o desfasoara. Trebuie sa se mearga pe linia de a spune poporului adevarul.

Parerea delegatiei noastre este ca se manifesta neclaritate în rândul activistilor pe probleme de selectionare, pregatire si promovare a cadrelor.

Teoretic sustin hotarârile Conferintei Nationale, însa nu sunt în masura sa explice cum vor fi materializate în practica intentiile de democratizare a acestei activitati.

De altfel, trebuie aratat ca, în general, în problemele de aplicare a reorganizare sunt multe confuzii, fiecare explica cum a înteles el, fara a exista un punct de vedere comun, se vehiculeaza însa cu lozinci generale: „vom reorganiza întreaga activitate”, „poporul va hotarî”, „vom lichida amestecul partidului în activitatea sovietelor” etc.

Mentionam ca, peste tot, în încheierea discutiilor, cu permisiunea celor prezenti, am explicat cum este organizata activitatea de cadre la noi, bazele democratice ale acestei activitati, sistemul de control si conducere a politicii de cadre, compozitia muncitoreasca a organelor si aparatului de partid, sistemul de pregatire si perfectionare a cadrelor din toate sectoarele de activitate, disciplina, ordinea, exigenta, competenta care sunt cerute de conducerea P.C.R. ca o conditie hotarîtoare pentru înfaptuirea programelor din industrie, agricultura, constructii, din toate sectoarele vietii sociale si politice.

Dupa parerea noastra, problemele pe care le-am prezentat au creat interes, cerîndu-se, în mai multe cazuri, sa detaliem unele din aspectele muncii partidului nostru în politica de cadre.

În final, delegatia a fost primita de tovarasul N.A. Zolotariov, caruia i s-au adresat multumiri pentru programul pe care delegatia l-a avut, facîndu-se aprecieri privind efortul pe care îl fac organele si organizatiile de partid pentru înfaptuirea hotarîrilor Conferintei Nationale a P.C.U.S.

În timpul discutiilor, am prezentat experienta P.C.R. în probleme de cadre, insistîndu-se pe documentele de partid si de stat care reglementeaza politica de cadre a P.C.R., pe contributia hotarîtoare a tovarasului Nicolae Ceausescu, secretarul general al P.C.R., adusa la perfectionarea continua a politicii de cadre, la democratizarea acestei activitati la toate nivelurile.

Savu Ioan,
Prim secretar al Comitetului judetean de partid Alba
23.07.1988



descarcă versiunea integrală a textului